Mentalul

 Tot ce gasim in jurul nostru, candva a fost neinteles de catre om. A fost pus pe seama supranaturalului sau a divinului, din lipsa de cunoastere logica si directa a ceea ce se afla in spatele cortinei de mister cu care intreaga lume a fost inconjurata in ochii primilor oameni. Treptat acest lucru s-a schimbat, pe masura ce omul a descoperit tot mai multe cu ajutorul simturilor sale fizice. A inteles ca totul are o explicatie, chiar daca pe moment pare sa fie imposibil de cunoscut.

De fapt, cam tot ce s-a descoperit in Univers prin intermediul aparaturilor astronomice urmeaza aceleasi conditii: la inceput necunoscut, neinteles, ciudat sau fantastic, ca apoi sa se descopere o lege care sa descrie sau sa explice macar o parte din ceea ce se observa. Mintea umana a putut evolua indeajuns cat sa cuprinda in logica ei noi elemente, noi tipare de gandire, noi idei care sa formeze un lant de cunoastere din ceea ce omul observa in el si in afara sa. Insa nu toti vor sa urmeze acelasi drum.

Lucruri care in trecut erau de domeniul spiritualului (fenomene climatice sau cosmice accesibile omului doar prin simturile sale fizice) au ajuns sa fie in prezent incluse in stiinta. Din domeniul filosofiei spirituale s-a ajuns ca unele lucruri sa fie considerate stiintifice pentru ca s-au descoperit modalitati prin care mai multi oameni sa poata observa acelasi fenomen, urmand o logica si niste pasi foarte bine stabiliti. Un exemplu foarte bun in aceasta directie este Rudolf Steiner cu stiinta lui spirituala numita Antroposofie.

Universul este fondat pe o logica, pe o ordine ce poate fi exprimata daca se indeplinesc niste conditii:

  1. sa fie observate toate fenomenele si mecanismele incluse intr-un proces universal;

  2. sa fie intelese implicatiile actiunilor acelor fenomene si mecanisme;

  3. sa fie dezvoltat un limbaj indeajuns de cuprinzator incat sa poata exprima prin sensurile sale ceea ce acele fenomene si mecanisme fac de fapt.

Acestia sunt pasii pe care, pana la urma, i-a respectat si stiinta moderna, care a generat treptat si cuvinte potrivite pentru noile descoperiri, dar si noi forme de logica indeajuns de cuprinzatoare incat sa transforme necunoscutul in cunoscut.

Insa spiritualitatea ramane per total un domeniu inca neacceptat prea mult de stiinta, deoarece inca nici nu s-au explorat in mod stiintific simturile care duc la o cunoastere ce depaseste Universul fizic (nu ma refer doar la cel accesibil simturilor umane, ci si aparatelor facute de om). Si totusi, asta nu exclude faptul ca tot ce este spiritual acum oamenilor, poate fi explicat si inteles pe baza celor trei conditii exprimate mai sus. Nu spun ca este obligatoriu sa fie facut asta, dar nu este nici imposibil, dupa cum am dat exemplul lui Steiner.

Pentru destui oameni, spiritualitatea a ramas in domeniul fantasticului, al incognoscibilului, un “taram” pe care mintea si logica, ratiunea, nu au ce cauta. In astfel de conditii, spiritualitatea nu poate fi considerata o unealta a cunoasterii, ci mai degraba o hrana pentru simturi, si atat. Nu spun ca trebuie clasificat si teoretizat tot ce se experimenteaza in domeniul spiritului, dar ambiguitatile si presupunerile, fanteziile si iluziile trebuie eliminate in cazul in care chiar se pune accentul pe cunoastere.

Pana la urma, orice gand, orice idee, ori concept sau intentie pornesc sau trec prin mental. Fara mental nici nu am fi capabili sa constientizam ce ne inconjoara pentru ca am fi lipsiti de unealta care sa ne permita interpretarea mediului intr-un mod complex. Si totusi, atatia oameni vor sa fuga de logica si ratiune cand vine vorba de spiritualitate, doar pentru a nu vedea si accepta cat sunt de fantezisti in ceea ce cred, incat ceea ce exprima ei cu greu poate fi numita inteligenta sau intelepciune. Intelepciunea nu este irationala decat pentru cel ce habar n-are ce aude sau citeste. Cei care traiesc cu aceasta idee, se inseala amarnic.

Daca este sa definim o forma de cunoastere umana totala (care sa cuprinda si materia si lumile subtile, impreuna in Spirit) atunci aceasta trebuie sa fie realizata cu ajutorul tuturor uneltelor din om, inclusiv mentalul si intuitia, folosite in mod echilibrat si la adevarata lor putere. Altfel, de ce le mai are omul ? Voi mai continua in urmatorul articol.

Advertisements

Comments are closed.

%d bloggers like this: