Caile Puterii

Sa umbli pe o cale a puterii inseamna sa fii singur. Singur in ceea ce intelegi despre tine, singur printre cei care umbla inca in ceturile necunoasterii. Ce e o cale a puterii ? Atunci cand nu mai ai nevoie sa copiezi calea altora, atunci cand iti asumi responsabilitatea de a gresi si, prin asta, sa inveti, atunci cand nu iti asumi un titlu sau o eticheta doar de dragul de a te simti comfortabil mental ca apartii unei categorii; atunci cand nu mai ai nevoie de zei peste tine carora sa te inchini sau sa le ceri ajutor, asta este o cale a puterii. Despre asta va voi spune cate ceva, inca o categorie de minciuni autoinduse.

Ce inseamna putere, de fapt ? Puterea, in cazul acesta, consta in ceea ce poti face cu tine insuti, cu fiinta ta. Puterea ti-o confera libertatea ta de a te rupe de turma si a urma o cale proprie. Nu e indeajuns sa adaptezi o cale generala la normele fiintei tale; asta nu este o cale personala, ci o copie a unei idei dezvoltate de altii care, indiferent cum am face, tot nu devine o reflexie a propriei noastre fiinte. Oamenilor insa le place sa simta ca apartin unui grup, dar sa si aiba o identitate bine delimitata acolo, sa se simta unici in acelasi timp. Insa nu poti fi in turma si in afara ei simultan. Pentru cei inca prea tineri sufleteste, apartenenta la o idee spirituala, la o dogma sau o grupare este salvatoare pentru sanatatea lor mentala si emotionala. Pentru cei care deja s-au saturat sa tot fie a N-a copie a ceea ce altii au facut pana acum, exista caile puterii.

Acest blog contine informatii despre ceea ce eu consider ca le este frica oamenilor sa vada, acea cunoastere a intunericului din ei. Intunericul acesta este mascat de falsitati pe care oamenii ajung sa le creada, si nu vor sa auda adevarul despre faptele lor tocmai pentru a nu indeparta aceste iluzii. Durerea este prea mare sa afli ca dupa ani de zile de lucru, ai investit intr-o imagine care de fapt nu are substanta, nu reprezinta nimic important. De aceea intalnim destui care prefera sa ramana o copie, ignorandu-si unicitatea, totul in numele comfortului. Prefera sa se inchine unor zei a caror prezenta este aproape inexistenta in viata lor la propriu, deoarece daca ei uita de zei, acestia inceteaza sa mai existe oricum. Prefera sa puna propria viata in mainile unor forte superioare, in loc sa si-o guverneze singuri, tocmai pentru a scapa de responsabilitati si batai de cap. Pentru acestia, caile puterii sunt departe.

Un om care si-a dat seama cu adevarat de puterea din el, renunta la astfel de intermediari intre el si Univers, intre el si propria lui fiinta. Nu mai are nevoie de zei, ingeri si masti care sa mascheze faptul ca el nu este nici una din credintele care si le atribuie din afara. Nu mai are nevoie de unelte si simboluri care sa-l reprezinte, ci este el insusi o unealta si un simbol a tot ceea ce inseamna sa fie fidel propriului potential spiritual. Pentru unul care face primii pasi pe o cale a puterii, suferinta si dezamagirile sunt la ordinea zilei. Si ele vor continua pana cand se desprinde incet-incet de toate mastile intunericului care il tin captiv intr-o imagine imprimata de ceilalti asupra sa, in care si el a crezut si a investit clipa de clipa. Acest om ajunge sa vada mai bine turma din care a iesit si este datoria lui sa-si indrepte privirile doar spre propriul potential. De aceea, sa umbli pe o cale a puterii inseamna sa fii singur, pentru ca nimeni nu te va intelege din moment ce nimeni nu a mai pasit pe propria ta cale.

Advertisements

Comments are closed.

%d bloggers like this: