Confortabil sau adevarat ?

DARKEYES001

In conceptia mea, un om spiritual trebuie sa fie si un om atent. Foarte atent la ceea ce Natura face, cum face, si cum se manifesta Universul in raport cu piesele care-L compun. Si cand zic asta, ma refer la o observare lipsita de un background religios sau dogmatic; o observare cu o minte cat mai deschisa si mai lipsita de prejudecati. Ce ar observa ? Ca Natura e plina de conflicte, de cruzime, de durere, dar si de fenomene uimitoare si unele chiar miraculoase. Natura se dezvolta si traieste prin fenomene de genul acesta. Universul a dat emotii unui animal si instincte de autoconservare, de protejare a puilor in egala masura cu nevoia de a manca oferita unui pradator, care va devora puii animalului care si-i creste cu o grija imensa. Iar omul spiritual ar trebui sa observe asta si sa inteleaga ce e in spatele acestui sistem, fara sa-si implice sentimentele care l-ar face partinitor doar pentru ca simte mila sau compasiune pentru acei pui.

Nu este nimic imperfect in asta, nici mana vreunui “diavol” ascuns cum ne-ar face religiile sa credem. Sa nu fim impacati cu oranduiala Naturii, cat timp noi facem parte din Natura (chiar daca locuim in orasele noastre pline de beton), duce la aparitia unor probleme in noi care au ramificatii profunde.

Spuneam in articolul anterior de cei care in prezent incurajeaza oamenii impotriva acestei ordini a Universului, prin a-i ghida sa creada ca noi suntem mai “buni” decat aceasta ordine si trebuie sa eliminam orice inseamna conflict si emotii negative din noi. Ei indeamna spre stapanirea propriei fiinte prin dizolvarea egoului si alte astfel de fantezii, fara sa vada ca asta doar imbolnaveste omul si mai mult si-l indeparteaza de Natura. Si prin “Natura” nu ma refer numai la natura biologica pamanteana, ci la tot ce inseamna viata, fizica si nefizica, legata de planeta asta. Am vazut pe pielea mea ce otravitoare este o astfel de cale nenaturala, si cat m-a fortat sa devin ceva artificial, doar pentru ca altii, multi altii, considera ca acesta este modelul perfect de om evoluat. Eu vad in acest model doar un om robotizat, spalat pe creier, pe scurt.

Incep sa vad tot mai clar implicatiile adoptarii unui sistem de gandire exterior pentru guvernarea propriei fiinte, mai ales cand contravine atat de mult Naturii. Am ajunge sa ne comportam ca niste celule canceroase, nu numai prin distrugerea fizica a naturii, ci si printr-o gandire si o modalitate de actionare atat de devianta precum indeamna pseudo-invatatorii cailor “lumina si iubire”. Asta nu inseama ca ar trebui sa ne comportam ca niste animale care-si urmeaza doar instinctele, ci sa ne raportam la Natura intr-un mod cat mai armonios in ceea ce tine de guvernarea propriei vieti interioare. Iar ca sa putem face asta… ar trebui sa petrecem tot mai mult timp in natura fizica si sa incercam sa distingem cum functioneaza atat ea cat si ceea ce este in spatele ei, fortele care o pun in miscare.

Observ tot mai usor cat de superficiali sunt cei care se considera spirituali, cum se comporta ca niste amatori, cati vor doar sa copieze modelele altora in mintea lor si sa creada ca chiar isi schimba viata; si cati vor sa descopere cu adevarat ceea ce sunt ei si ceea ce este in jurul lor. Sumarul acestui articol ar putea fi formulat, astfel, asa: daca nu poti accepta ceea ce vezi in Natura ca se intampla, daca nu poti accepta si fii impacat cu oranduirea Universului, nu poti pretinde ca evoluezi constient, pentru ca inchizi ochii partial si accepti doar ceea ce-ti convine despre Realitatea in care existam; o asemenea atitudine serveste confortului tau, nu dezvoltarii tale spirituale autentice. Si cu siguranta, sa interpretam lucrurile in mod intentionat altfel de cum le vedem, este o autoamagire amarnica, destinata tot confortului, nu dezvoltarii.

Unii spun ca exista doar doua motivatii de baza in actiunile noastre: iubirea si frica. Eu zic ca omul poate actiona din doua impulsuri de baza din perspectiva spirituala: din nevoia de confort (si siguranta prin stagnare), sau din nevoia de cunoastere si dezvoltare. Intrebati-va asta de fiecare data cand alegeti sa credeti sau sa aplicati o idee in voi: oare fac asta din nevoia de a ma simti mai confortabil, sau din nevoia de a cunoaste Adevarul indiferent de ce impact l-ar avea asupra mea ?

Advertisements

Comments are closed.

%d bloggers like this: